decembrie 30, 2008

A fost si soare, au fost si ploi...

Iata-ne si in ultima zi a lui 2008...ma despart cu nostalgie de el, caci a fost un an destul de agitat, cu multe cotituri, dar pentru mine a fost un an cum nu se poate mai bun... deh, Anul Sobolanului! (peste 12 ani voi mai avea un an ca asta!)
Privind in jurul meu, aproape fiecare persoana a avut cate o realizare, mai mica sau mai mare: unii si-au schimbat serviciul, altii au divortat, altii s-au mutat in casa noua, etc. Lucruri obisnuite, poate, in viata unui om, dar s-au intamplat toate anul acesta, foarte aproape de mine, astfel ca nu au trecut neobservate si au confirmat ca a fost ''anul marilor schimbari"...

La ''mai bine nu se poate": mi-am facut blog, m-am plimbat mult, am vazut in sfarsit Irlanda, am fost la un pas de acoperisul Romaniei, am redescoperit prietenia, mi-au fost in cele din urma recunoscute meritele la serviciu (sic!), mi-am recuperat carnetul suspendat.
La ''se putea si mai rau'': am facut pitiriazis rozat, am incalcat legile unui munte strain, am avut prima coliziune cu masina.

Mi-as dori ca 2009 sa fie cel putin la fel de bun ca 2008, sa ne aduca fiecaruia ceea ce ne dorim, dar mai ales ceea ce avem nevoie!

Va multumesc ca m-ati vizitat si ca ati mai si comentat si sa dea Domnul sa ne revedem sanatosi si inspirati la anul!

decembrie 16, 2008

N-ai restanta, n-ai prestanta!

Iar am restante la scris...si nu numai!
S-au intamplat multe de cand am venit din Tara Catarilor... Mai aveam putin concediu, asa ca am fost la locul de bastina sa-mi incarc bateriile. In loc de asta, mi le-am descarcat de tot! Am avut primul meu accident, ca deh, o data si o data tot trebuia sa se intample... Mai precis, am intrat 'in coliziune' cu o Dacie (bineinteles rosie), cand ma pregateam sa patrund pe o strada aflata in plin santier, unde un camion de la Apa Nova se protapise sa sape o groapa, obturandu-mi complet vizibilitatea in partea dreapta. In partea stanga erau alte sapaturi pentru schimbarea bordurilor, caci se apropiau alegerile si lumea muncea de zor.
Sperietura a fost mare, dar paguba nu ar fi fost cine stie ce daca masina nu s-ar fi inchis singura in mijlocul drumului, cu cheile in contact, motorul pornit si geanta cu randul 2 de chei, telefon etc. inauntru! Am simtit ca turbez! Pana la urma, cu 'ajutorul' Sandeilor si Doreilor de la Apa Nova am spart gemuletul mic triunghiular din spate (mare prostie, caci era cel mai scump geam, cu exceptia parbrizului) si 'm-am predat' organelor care mi-au retinut permisul pe 2 luni!
Am fost foarte suparata o vreme, nici nu mai vroiam sa aud de carnet si de condus, dar acum am revenit la sentimente mai bune si azi chiar m-am dus sa dau reexaminarea. De fapt ma dusesem sa ma programez pentru luni, dar nu era nevoie, asa ca am ramas sa dau examenul fara sa fi invatat nimic si am picat cu 12 puncte!
M-a impresionat de-a dreptul simplitatea procedurii de reexaminare: nu tu taxe, nu tu coada, nu tu copii xerox, puteam sa jur ca sunt in alta tara daca nu as fi fost nevoita sa intru in sala de examen si la toaleta...Cred ca si la 2 Mai am vazut o buda turceasca mai bine intretinuta!
In fine, pentru ca ma simt in forma, voi incerca si lunea viitoare, asa ca...wish me luck!